Mâncarea PRĂJITĂ, o „bombă calorică” pentru organismul nostru. Cum ne afectează sănătatea și rolul colesterolului rău în favorizarea aterosclerozei

Specialiștii avertizează că limitarea consumului de mâncare prăjită este esențială nu doar din cauza excesului de calorii, ci și din cauza riscurilor asociate colesterolului oxidat, considerat cel mai agresiv tip de colesterol.

Procesul de prăjire aduce în intestinul subțire cantități semnificative de pro-oxidanți, crescând riscul apariției colesterolului LDL oxidat, cunoscut și sub numele de „colesterol rău oxidat”. Acest fenomen poate fi comparat cu un „accident nuclear” în sistemul nostru circulator.

În condițiile de hiperglicemie (niveluri ridicate de zahăr în sânge), apare colesterolul LDL glicat, adică lipicios, creând și el un mediu propice pentru probleme de sănătate.

Pentru a controla aceste condiții biologice, experții recomandă limitarea consumului de mâncare prăjită și monitorizarea regulată a glicemiei la intervale de 6 luni.

Apariția aterosclerozei este responsabilă de depunerea plăcii de colesterol în vasele de sânge și implică direct endoteliul, o peliculă subțire care intră în contact direct cu sângele. Acest proces este detaliat de către Dr. Anca Sima, membră a Academiei Române și specialistă la Institutul de Biopatologie Celulară.

„Se vede cum LDL, fie că e normal sau oxidat întră prin endoteliu. Și începe să se depună aici. Aici sunt o sumedemie de celule macrofage, celule musculare netede care se încarcă cu acest cholesterol LDL, mai ales cu cel oxidat sau cu cel glicat”, spune medicul Anca Sima de la Institutul de biopatologie celulară.

Tot din circulație și de multe ori, odată cu LDL, pătrund molecule de calciu. Sunt favorizare de moleculele de sare, pentru că toate sărurile astea sunt într-un echilibru între ele. Cu cât sodiul, sarea e crescut întră și calciul. Se leagă (calciul) de aceste depuneri lipidice, care sunt la început particule de LDL, după care se aglomerează. Calciul asta se lipește de molecule de LDL oxidat sau glicat.”, spune medicul Anca Sima de la Institutul de biopatologie celulară, potrivit Știrileprotv.